Scrisoare pentru "Ea"

Las' , ca n-a fost nici prima , nici ultima oara cand mi-ai spus, tu, ce-i aia "dragoste" , si tot asa cu "ura". Nu m-ai lasat de atatea ori cat te-ai intors si nu te-ai maniat de tot atatea ori cat te-ai fericit.
Nu ai baut de atate-a ori cat m-ai batut cu palmele tale mici pe piept tipand "e numai vina ta" si nu ai indraznit sa imi arunci macar priviri de tot atatea ori cat m-ai dorit.

Te stiu prea bine si ca nimeni altu' .
Nu m-ai mintit de 10 ori in toata viata ta de copil nepriceput si nu te-ai saturat de obraznicie nici pana acum.
Fumez. Fumez si ma gandesc la tine, scriu.

Tu diavol fara coarne, pocait si rasvratit, tu inger cu-aripi frante si cu aura zdrobita, tu ce atragi numai poli opusi si contradictorii , tu ce innebunesti si te caiesti, tu ce seduci si te lasi sedusa, tu ce alergi si rar te intorci la cei din urma, tu , cea care abea deschizi ochii si cea care sfatuiesti indelung pe ceilalti, tu cea copilaroasa si cea matura, tu pururi muritoare printre zei si zeitza printre muritori... tu esti cea pe care pururi o voi iubi, chiar de legi si pacturi voi desface si lumea toata s-o impotrivi. Voi rupe lanturi si juraminte, cele 2 taramuri , eu , voi infrunta.

Ci asta... pentru ca m-ai ales pe mine, ce pot fi un simplu om de rand in multimea de ochi nestiutori, ce pot avea mai multe defecte decat calitati si pot fi plin de naravuri far de inteles. Si-s norocos caci numai tu imi dai privirilor mele sclipire si gandurilor mele sens. Esti lumina ca da viata reflectoarelor deasupra-mi si esti insusi critica ce face din mine un poet. Esti un cadou ce nu vine ca rasplata si omu' ce nu cere nimic in schimb. Esti singura si todeauna-n al meu vis.

Je

Daca o persoana m-ar cunoaste ar sti sa spuna despre mine ca sunt si un pic din tipul egoistic de persoana.

Ca sunt o ramasita ce alearga in van, ca numai furtuna nu ma linisteste in zadar. Ca atunci cand deschid ochii
totul e tulbure si ceata si cka in somn adesea vorbesc,
plang, nu imi pasa.

De m-ai sti asa de bine, ai vedea ca nu sunt ceea ce par ,iar de-ai vedea mai bine ai sti ce vreau.

Iar cand adesea,ma pierd in oglindire.. defapt nu-s eu ,
nu-i nimeni. Caci si oglinda inseala, pacaleste, iar cel
ce ma priveste adesea incremeneste.

De te-ai uita prin mine, nu ai vedea nimic, caci ai uita
prea bine ca n-ai uitat nimic.

Nu incerca a intelege o vrabie pustie, nu tipa cand
trece un strop de nostalgie..

Omul , vrea lanturi sa dezlege, dar reuseste
numa valuri sa renege.

Niciodata sa nu iti para rau

29.04.2010

Un sfat bun si demn demonesc

Oh dracii mei,
Sa ai regrete în primul rînd nu e la moda după ultimele statistici, heh, am zis-o mereu.
In al doilea rînd e inutil, complet inutil. De ce v-ar părea rău de ceva dragutilor? Un lucru cu valoare sentimentală?- coaja de banană aruncată la coşul de gunoi . Un obiect de valoare?- nimic nu e mai valoros decît voi insiva. Un banal oarecare ciudat din specia opusă de care v-ati îndrăgostit? -banal! Si credeţi ca va împărtăşeşte sentimentele ? =))) mă faceţi sa rad :)) =))) .....nu mă mai pot opri din ras.... adică serios? de cate ori se întîmpla asa ceva? ...Asa si de cate ori sunt aceia împreuna? Si cat timp stau împreuna legaţi unu de altul vaai săracii de parcă unu celuilalt ar fi firul de ata de care se mai agata intr-o prăpastie :)) =)) PENIBIL :)) PENAL.
Va spun eu de ce sa va apucati, ceva adevărat, ceva real, ceva ce nu va lasă la greu drăguţii mei, inchinati-va cui vreţi dar ascultati-ma puţin.

Sa iti para rau :)) auzi tu!

Deschideti ochii! Visatorilor! Daca ati pierdut ceva, ce rost mai are sa o cauti? Nu ai avut destula grije si precisi si data viitoare ... o sa o piedeti.


Daca ar fi acum sa ma intorc din drum, probabil as zice nu, din cauza orgoliului meu de neoprit si mereu flamand. Dar daca m-as gandi de 2 ori... probabil ca verdele mi-ar aduce noroc... sau poate as putea aduce si mai mult suferinta in lumea mea...

Daca ma intorc, sa nu te duci altundeva, daca am intorc... prevede si aceasta ultima scapare... prevede tu totul si nu o sa fac nimic din ceea ce vei prevedea.
Un tigru salbatic mereu e imprevizibil, mereu cat mai ciudat, niciodata nu te poti astepta la ceva ...

Fiinţă imprevizibilă

Gomen nasai & Arigato Îmi pare rău că nu am ştiut ce întrebare trebuia să pun, ce cuvinte trebuia să-ţi spun. Îmi pare rău de/că încă îmi duci dorul...îmi pare rău că nu am fost acolo. Îmi pare rău de răutăţile făcute, îmi pare rău şi nu au fost prea multe. Îmi pare rau că te-am lasat sub soare şi-am realizat acum Îmi pare rau că te-am pierdut adesea căci nu vroiam nicicum. Îmi pare rău că n-o saă-ţi zic nimica, îmi pare rău că n-ai ştiut. Îmi pare rău c-am regretat acuma, căci tu... o sa regreti. Îmi pare rău că nu ţi-a spus nici lumea, îmi pare rău că nu ai să te-nveţi. Îmi pare rău că zic prostii în urmă... îmi pare rău că zic ce zic mereu. Îmi pare rău că nu o să-ţi explic niciuna, din scrierile de mai sus. Îmi pare rău ş-o zic într-una, dar ăsta-i dumul meu, o să greşesc. Îmi pare rău... greşesc c-o scriu întruna ...dar nu am de ales. Îmi pare rău că tu citeşti acuma ş-îmi pare rău că astfel a purces.... Îţi mulţumesc, şi nu am mai avut ocazia să-ţi spun, să-ţi mulţumesc. Îti mulţumesc că mă salvezi şi-acuma, îţi mulţumesc că nu m-ai rătăcit. Îti mulţumesc că mă susţii şi-mi eşti a treia mână, îţi mulţumesc şi-acuma.... Îti mulţumesc că străluceşti şi-acuma -ca un soare- ..şi pentru mine -luna.. Îti mulţumesc căci tu ai fost în nopţiile cu luna nouă, singura stea prin picăturile de rouă. Îti mulţumesc că nu m-am ars şi tu te-ai făcut scrum Îti mulţumesc, fără să şti... Îti mulţumesc că nu mi-ai reproşat nimic. Îti mulţumesc că m-ai ajutat atât de mult. Îti mulţumesc că nu îţi mai duc dorul, îţi mulţumesc atât de mult... Îti mulţumesc că m-ai visat adesea, îţi mulţumesc că nu m-ai criticat Îti mulţumesc că încă mai ai vise, îţi mulţumesc că te-am visat. Îti mulţumesc căci sunt datori cu-atâtea daruri şi mai ales cu-atâtea sfaturi ce sunt încă pe drum. Îti mulţumesc de-atâta libertate, îţi mulţumesc că ai un drum. Îti mulţumesc că-mi dai coşmarurilor culoare, îţi mulţumesc şi nu ştiu cum. Îti mulţumesc că nu m-ai ars la soare, îţi mulţumesc că mi-am făcut o cale oarecum. Îti mulţumesc pentru parfum, pentru oroare, îţi mulţumesc oricum. Îti mulţumesc că mi-ai adus o floare, îţi multumesc acum. Îti mulţumesc că am avut un oarecare şi nu un orişicum. Îţi mulţumesc, de câte ori mi-ai fost aproape şi nu am reuşit să-ţi mulţumesc. Îţi mulţumesc, că tu ai vrut şi m-ai înţeles, şi nu am reuşit să-ţi mulţumesc.... Îţi mulţumesc şi simt că nu ţi-am mulţumit destul... *Gomen nasai = sorry -but more formal *Arigato = thx

Aşa scria neintrigant şi de zori o fiinţa umana  umplându-şi obrajii rumeni de lacrimi, -lucuri absurde d-ale voastre- amintindu-şi vrute şi... nevrute, cu atâta neinteligenţă încât era să mor, ehem, să mă prăpădesc de râs, după cum aţi spune voi. Încerca cu neputinţă să îşi puna toate sentimentuţele  - de parcă aceste "sentimente" ar fi fost obiecte ce pot fi depozitate în.. "cutii" ...tsaa ha ha! asta da una bună! - de compasiune faţp de prietenii călora nu le fusese prietena... şi totuşi, ura o urmărea până şi-n scris şi nu putea - spre marea mea amuzare- să nu se-n curce în ideei şi să nu scrie măcar un vers de-o natură crudă.
Oamenii.. cine-i mai înţelege??

Piesa cu o singura persoana

"Ea:[ uitându-se cu o privire copleşitoare toatal evil-flirt, atingându-i cu atătătorul bărbia, parcă vrând să-l studieze]   -Ah, tu, biet muritor, nu şti nimic despre viaţă.....şi iubire;


-Te-aş învăţa eu [întorcându-se cu spatele viclean, stiind că el o privea. Apoi  întorcându-şi privirea spre el surprinzându-l ] dar, Dor, nu mai ai de trait 1000 de ani [ mimând o faţă tristă în batjocură şi după puţin plecă râzând diavolesc şi păşind ca o diva]

Dragul meu, tu nu şti ce anume înseamnă a iubi, şi cutezi a-mi explica mie?
-după o scurtă pauză-  Greşeşti neiertat [cu ochii înflăcăraţi]   

-Nu te uita la vârstă dragul meu, nu nu! Nu are nicio importanţă! [ uităndu-se în sus ca şi cum toată lumea ar fi a ei.
Apoi privind cu ochi superiori: ]
-Prima de toate, este amiciţia, primele întâlniri, primele priviri, lucruri pe care le afli din zbor...Micile fraze dintre voi, frazele...Apoi interesul ce creşte, iar dorinţa de a vă vedea în continuare e destul de mare; vrei doar să vorbeşti cu ea, fiindca îţi face plăcere, te amuză, te învată ceva...e diferită de altele!
După, spontanietatea ta creşte, parcă voinţa ei îşi spune ce să faci, iar parcă nu mai e numai ea care creşte în ochii tăi.

După un timp n-o mai vezi, trbuie să n-o mai vezi! E esenţial ca să vezi dacă îţi lipseşte!

Decizi să ieşiţi în nenumărate rânduri împreună dar nimic mai mult.

Vrei să-i vezi fericirea de pe faţă, vrei parcă să o cuprinzi în mâinile tale ca pe un porumbel.
Vrei să-i aspiri cuvintele, să te îmbeţi cu ele, unu după altul.

Ţi-e frică să o superi, să strici ceva...
Zile de mers prin beznă...apoi faci pasul cel mare, o mai înviţi o data într-o seară, iar într-un moment de rătăcire, de romantism, de....o săruţi!

-Doar dacă urmezi din întâmplare faci asemănător, înseamnă că iubeşti o persoană.

 
Dor,nimeni nu s-a plictisit de tine, tu nu erai îndrăgostit de ele, asta le-a dus pe ele la acest pas, nu se simţeau iubite, fiindca tu doar le plăceai, erai încă la primul pas... 
Nu te juca cu inimile a celor care chiar iubesc, nu ca tine.
Te inseli, Dor ! Te inseli...!"

Chimie

21 Octombrie 2009

Dragi muritori,

Încă nu îmi vine să cred că zic aceste cuvinte nedemne de mine, dar se pare că pană la urmă si Eu mă umilesc cu acest Viciu... Nu! Să nu vă gândiţi că Eu - totuşi o mică şi neânsemnată fiinţă...chiar dacă vă sunt superior- , numesc acest hobby al vostru, fumatul , rău . Ba din contră : gândul, ochii , inima, îmi zic că pot să vp spun că e cel mai ...atragator lucru pe care ştiţi -deşi nădăjduiesc că foarte bine- să-l faceţi.
Acest Viciu de care vă ziceam e totodata îmbietor si neândurator, dulce si amărâtor -deoarece cu cât mai mult celălaltă persoană suferă, cu atât e mai dulce B-)...- interesant şi dezamăgitor. Vă spun şi de ce. După cum vedeţi este un joc în doi, unde tot ce conteaya este chiar zâmbetul pe care îl sorbi cu crudelitate, egoism de la celălalt. Eu o numesc tortură "fericită", voi îi spuneţi iubire, şi o veneraţi.

Este dezgustător că mi s-a întâmplat şi mie şi nu ştiţi cât de dureros e pentru onoarea şi mândria mea, dar această persoană mă face să nu mă mai pot gândi la altceva...Mă face să zâmbesc...să zâmbesc, să zâmbesc frumos ca şi cum am fi doar Eu, El şi
tortura fer
şi... o fermecătoare armonie -pe care credeam că o urăsc..ei bine, armonia demonească se iartă :D
P.S.: ... într-un fel El m-a învaţat să zâmbesc aşa de placut, aşa nu ştiu cum, mă face să uit de demonul din mine...

Umilit şi dezonorat, lovit în orgoliu [....si indragostit iremediabil...]

The Demon B-)

[Acesta este doar o poveste fantasy :P]